În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, România își consolida identitatea națională și își dezvolta un sistem monetar propriu. Leul fusese stabilit ca unitate monetară în 1867, însă primele monede au fost emise abia în anii următori. In 1870 a fost bătută prima monedă a României moderne, din aliaj, sub forma unui ban de 23 mm diametru, 5 g, argint 83.5%, cupru 16.5%. Aceasta marchează începutul utilizării leului ca monedă oficială a statului român și este o piesă deosebit de apreciată de colecționari.
Această monedă are margine cu zimţi, cerc perlat exterior valoarea nominală 1 LEU, anul 1870, cunună formată dintr-o ramură de laur (stînga) şi una de stejar (dreapta); sub panglica ce leagă cele două ramuri se află litera C, iniţiala inginerului C.J. Cândescu, directorul şi organizatorul monetăriei de la Bucureşti, bătută la monetăria din Bucureşti începînd din data de 24 februarie 1870. De la bun inceput această monedă a debutat misterios: desi teoretic ea a fost bătută în 400000 exemplare, mulți afirmă după cum veți vedea, ca este de fapt o probă.
Conform monografiei „Monede şi bancnote româneşti“ există exemplare cu feţele amplasate medalistic (foarte rare) şi exemplare obişnuite. De asemenea există exemplare purtînd sigla monetăriei Bucureşti, litera B. În monografia „Monetele României“ (Octavian Iliescu, Paul Radovici, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004) piesa de 1 leu 1870 B este considerată a fi probă monetară.
Producția monedelor a fost sistată după protestele Imperiului Otoman, suzeranul României până la Războiul de independență al României din 1877, privind includerea portretului domnitorului Carol I, gest văzut de către otomani ca un act de suveranitate, precum și o încălcare a înțelegerii avute de România cu Imperiul Otoman în 1866, privind baterea de monedă, dar și a Legii pentru înființarea unui nou sistem monetar și pentru fabricarea monedelor naționale din 22 aprilie 1867.
Aceasta moneda este si ea extrem de rară și foarte apreciată de colecționari întrucât este considerata proba monetara, nefiind in circulație.
Sursa: www.romaniancoins.org- fotografie mărită, pe care se observă litera B
Ca o curiozitate, in acelasi an se bate o moneda de 20 lei de aur, avand 21 mm diametru, 6.452 g, aur 90%, cupru 10%, margine cu zimţi valoarea nominală 20 LEI, anul 1870, cunună formată dintr-o ramură de laur (stînga) şi una de stejar (dreapta); sub panglica ce leagă cele două ramuri se află litera C, iniţiala inginerului C.J. Cândescu, directorul şi organizatorul monetăriei de la Bucureşti, cerc perlat exterior iar pe revers inscripţia CAROL I DOMNUL ROMANIEI şi efigia domnului spre stînga, cerc perlat exterior, tiraj: 5.000 piese
Aceasta moneda este si ea extrem de rară și foarte apreciată de colecționari întrucât este considerata proba monetara, nefiind in circulație.
Moneda de 1 leu din 1873 reprezintă și ea, una dintre primele emisiuni monetare ale României moderne, fiind emisă în timpul domniei lui Carol I.
Avers: Prezintă efigia domnitorului Carol I, cu inscripția „NIHIL SINE DEO și anul emiterii „1873”.
Revers: Inscripția „1 LEU” încadrată de o cunună de lauri și stejar, si denumirea României deasupra.
Caracteristici tehnice
- Material: Argint (835‰)
- Greutate: 5 grame
- Diametru: 23 mm
- Grosime: 1,2 mm
- Margine: Inscripționată cu mici ornamente
- Numele gravorului – STERN (numele gravorului) şi o inițială (semn folosit pentru monede bătute la Bruxelles), cerc perlat exterior
- Tiraj: Emisă în cantități relativ reduse, ceea ce îi crește valoarea numismatică
Datorită vechimii și rarității, atat moneda de 1 leu si mai ales proba monetara 1 leu 1870B cat si moneda de 1 leu din 1873 sunt foarte căutate de colecționari.
