În istoria României moderne, domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859–1866) reprezintă o perioadă de profundă transformare politică, administrativă și economică. Unul dintre simbolurile acestei epoci de renaștere națională îl reprezintă paralele, primele monede bătute în mod oficial de statul român modern, după Unirea Principatelor Române. Aceste monede nu au fost doar instrumente economice, ci și simboluri ale suveranității, identității naționale și ale unui stat aflat în plină formare.
La 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al ambelor principate române – Moldova și Țara Românească – realizând astfel Unirea de facto a acestora, cunoscută și ca Unirea Principatelor Române. Această alegere a marcat un pas crucial spre constituirea statului român modern. Cuza a inițiat o serie de reforme esențiale – reforma agrară, secularizarea averilor mănăstirești, modernizarea învățământului și a administrației.
Ca o recunoaștere a Unirii, domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă, care să se numească „român”, sau „romanat” (după propunerea lui Ion Heliade Rădulescu). Acest lucru însă nu era posibil, fiind condiționat de cantitatea de metal din vistieria statului, dar și de puterea otomană, care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale.
Paraua – prima monedă națională românească
Prima monedă emisă ca proba monetara în timpul lui Cuza a fost paraua, nume preluat din tradiția monetară otomană (de la „para”, o monedă de valoare mică). Emisia acestor monede a început în anul 1867, deși proiectele și autorizațiile au fost inițiate încă din timpul domniei lui Cuza.
Monedele au fost gândite a purta diferite valori:
- 1, 2, 5, 10 și 20 de parale,
- ulterioare fiind monedele de ½, 1, 2, 5 și 10 bani, care reflectau începutul tranziției spre sistemul zecimal, adoptat ulterior prin introducerea leului românesc în 1867, în timpul domniei lui Carol I.
5 Parale – 1860 (Probă monetară)
Această monedă este una dintre cele mai cunoscute piese experimentale din perioada domniei lui Cuza. Este confecționată din bronz și are următoarele caracteristici:
- Avers: Stema Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, cu inscripția „PRINC. UNITE” și anul „1860”.
- Revers: Valoarea nominală „5 PARALE” încadrată de o cunună de stejar.
Sursa- Numista
Toate proiectele au fost desenate în 1860 de numismatul francez Adrien de Longpérier, conservator la Cabinetul numismatic de la Muzeul Luvru.
În 1864 o nouă încercare de reformă s-a soldat cu baterea probei de 5 sutimi. E posibil să existe şi o probă de 10 sutimi din 1864.
Despre proba de 5 sutimi din 1864
Sursa- romaniancoins
Descriere:
22.5 mm, ~5.7 g, bronz, margine netedă
Avers- inscripţia circulară PRINCIPATELE UNITE, jos literele A G – poate iniţialele gravorului – despărţite de o roză cu cinci petale, în cerc perlat interior valoarea nominală 5 SUTIMĬ şi anul 1864, cerc liniar exterior
Revers-cerc liniar exterior, ALECSANDRU IOAN I, capul principelui spre dreapta.
Nu s-a putut afla cărui gravor îi aparţin iniţialele A G și nu se cunoaşte unde au fost bătute aceste probe. Pe baza legăturilor strînse dintre Principatele Unite şi Franţa – Napoleon al III-lea, împărat între 1852 şi 1870, era un mare prieten al Principatelor – se poate presupune că piesele ar fi putut fi bătute în Franţa. În acest caz AG ar putea însemna chiar şi Atelier de Gravure.
Între 1855 şi 1878 gravor şef al monetăriei de la Paris era Désiré-Albert Barre, iar conform cutumei, pe piesele bătute trebuia să apară semnul gravorului şef – o ancoră, în cazul lui D.A. Barre.
Importanța paralei în construcția statului român
Paralele sunt primele încercări de monedă națională – ele aveau o puternică valoare simbolică. Emiterea unei monede proprii însemna un pas decisiv spre autonomia economică și financiară, ruperea de influența otomană și consolidarea identității românești. Prin băterea propriei monede, statul român modern își afirma suveranitatea, iar Cuza, prin aceste reforme, se înscria în galeria marilor reformatori europeni ai secolului al XIX-lea.
De asemenea, apariția paralei pregătea terenul pentru introducerea unei monede unice – leul românesc, care va fi reglementată oficial în 1867, sub domnia lui Carol I. Paralele au funcționat așadar ca o etapă intermediară, dar esențială, în dezvoltarea sistemului monetar românesc.