După Marea Unire din 1918, România s-a confruntat cu provocarea de a unifica sistemele monetare diferite din teritoriile nou alăturate. În Transilvania, Banat și Bucovina circulau coroane austro-ungare, iar în Basarabia, ruble rusești. Pentru a stabiliza economia și a crea un sistem monetar unitar, guvernul român a inițiat un proces de unificare monetară între 1920 și 1921,
Ca urmare, proba monetară românească de 5 lei emisă în 1921 este o piesă rară și valoroasă, cu o semnificație deosebită în contextul istoric al României Mari pentru că a fost emisă într-o perioadă de tranziție economică și politică, marcând un moment important în unificarea monetară a țării.
Proba monetara de 5 lei din 1921 a fost bătută din bronz având un design care reflectă simbolurile naționale ale României. Această monedă a fost emisă într-un număr limitat, ceea ce o face rară și căutată de colecționari.
Sursa : Albumul ZooMonetar al Băncii Naționale a României(Banca Națională a României) pag 132
Imaginile gravate pe Proba monetara românească de 5 lei din 1921 reflectă simboluri naționale și elemente regale importante pentru identitatea României din acea perioadă. Nu se cunosc tirajele pentru acestă probă monetară.
Descrierea monedei:
5 lei, România, 1921 – probă monetară
bronz; 32,22 mm; 13,30 g
avers: stema cu provinciile istorice încadrată de doi lei heraldici rampanți (ridicați), care susțin scutul regal. Deasupra, este așezată coroana regală a României.
revers: cornul abundenței din care se revarsă spice de grâu și fructe
Valoarea nominală: „5 LEI” – Este gravată clar sub stemă, cu caractere mari, evidențiind valoarea monedei.
Anul emisiunii: „1921” – Apare sub valoarea nominală, marcând anul baterii monedei.
Designul este simetric și sobru, cu o gravură în relief care scoate în evidență elementele regale și naționale într-o manieră artistică și simbolică.
Proba monetară de 5 lei din 1922 in schimb, are o cu totul altă imagine.
Piesa este prezentată în MBR la nr. 225b, iar în catalogul Schäffer-Stambuliu la nr. 116.
Sursa imagine- romaniancoins.org
Descrierea monedei
Pe monedă se observă monograma HF, care arată că probele au fost realizate în Elveţia, la Huguenin Frères & Co., în micuţa localitate Le Locle de la graniţa cu Franţa.
Avers- Coroana regală a României, la centru fiind valoarea nominală de 5 lei iar in dreapta un spic de grâu.
Reversul reprezintă silueta unei femei cu părul strâns la spate, ingenuchiată, și care ține mâna dreaptă făcută căuș în dreptul izvorului.
Despre tirajele acestei probe
Pentru acest tip de probe se cunosc tirajele. În articolul „Unele date noi privind proiectele şi probele monetare executate pentru România de casa de medalii Huguenin-Frères din Elveţia” (Constanţa Ştirbu, Katiuşa Pârvan, publicat în Acta Moldaviae Meridionalis – Anuarul Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui, XII-XIV, 1990-1992, p. 419-430) este prezentat un tabel cu tirajele probelor bătute la Huguenin pentru România (documentele originale de la Huguenin Frères & Co., completate în anul 1924 sau după, fiind obţinute de domnul Bogdan Stambuliu, numismat din Geneva).
Conform tabelului din articolul menţionat, s-au bătut probe de 5 lei 1922 – femeie la izvor – din diverse aliaje, şi anume: 49 din nichel, 45 din cupronichel, 39 din bronz, 25 din bronz de aluminiu, 41 din cupru, 43 din tombac, 38 din alamă şi 47 dintr-un aliaj numit în franceză „thuna” (probabil numele comercial al unui aliaj de aluminiu – denumirea e posibil să vină de la localitatea elveţiană Thun, unde a existat o puternică uzină metalurgică). Această monedă ar fi avut și un puternic rol propagandistic și simbolic, reprezentând unitatea națională și autoritatea regală într-o Românie recent întregită.
Valoarea actuală și interesul colecționarilor
Datorită rarității și semnificației istorice, Proba monetara de 5 lei din 1921 este foarte apreciată de colecționari, urmată de cea de 5 lei din 1922.
Probele monetare de 5 lei din 1921 și 1922 nu sunt doar obiecte de colecție, ci și un simbol al unei perioade cruciale din istoria României, de unificare și stabilizare economică după Marea Unire și rămân o mărturie valoroasă a trecutului național.
